luni, 11 aprilie 2011

Secretary

Nu știu de ce, dar am avut tot timpul senzația că filmu ăsta ar fi un remake, frumos așa ar fi fost, paralelă atavică fictivă generată probabil de remake-ul după I spit on your grave.
Primele scene imi dădură un șut în fundu conștiinței de unde țâșniră ligamentele bunului simț helixate frățește cu mușchiul feminist fix pe coasta adamică sau ca să mă situez în registrul masochist al filmului, scenele cu pricina îmi dădură câteva palmuțe la fundul gol.  




Jocul torționăresc dintre șef și secretară survine în urma unui acord tacit, ca un spasm al sindromului stockholmian, un sindrom periferic, suburban însă. Regulile jocului se dezvoltă cumva în răspărul lunilor de fiere bruckneriere pentru ca mai apoi să cadă într-un colaps glucoidal specific americănesc. Nu poți domne să umbli la mecanism cu mâini pantagruelice și să te aștepți ca el să funcționeze perpetuu. Nu poți să guști suprarealismul ca mai apoi să te întorci la perspectiva cuminte, renascentistă, ceva se rupe, ochiul și mintea intră într-un conflict dilematic, odată ce l-ai așezat frumos în anticamera sodomei, privitorul, voyeuristul se așteaptă constant și pavlovian la pălmuțe, la becuri roșii giratorii, dar tu îi oferi în schimb, la sfârșitul tratamentului, o subcutanată cu glocoză, not fair.



Mă calcă pe bătături obsesia restituirii ordinii morale în ceea ce-i privește pe americani și ale lor încercări de balansare a deontului, urmărite din umbră de unchi draconici, iar cu o poză de final săgetătoare, a la funny games nu se face primăvera:




Filmu recompune fișa de post a unei meserii ce poartă deja povara unei cruci magdalenice și își propune o distorsiune lingvistică a termenului haloizându-l, desenându-i o aureolă în degradé, degradantă, profund perversă, profanatoare.



Până acum maggie gyllenhaal mi se părea mai neutrala ca atomu cu număr egal de protoni și electroni, însă pe post de obrăznicătură maggie se electrizează, orbitalizează, sfidează formula chimică.









Cu toate astea parcă nu m-a convins reacția în lanț, trecerea de la o stare la alta, metamorfoza secvențială, rozul, trusa cu fetișuri, toate par ușor clișeice compensate însă de seisme-secvență.  





Dialogurile sunt bune, tăioase, scrutătoare, în tandem cu relația năbădăioasă dintre ăștia doi. 

Peter: Are you doing something sexual? 
Lee: Does this look sexual to you?



16 comentarii:

  1. mmm, blondu'e gagiu delicios de malefic din funny games?

    RăspundețiȘtergere
  2. da da, el e, am citit in graba. mi-ai dat totusi un film de vazut si unul de revazut. :)

    RăspundețiȘtergere
  3. :D m-am uitat secvential si la varianta originala a lui funny games dar parca tot asta imi placu mai tare :D

    RăspundețiȘtergere
  4. la fel am facut si eu cu jocurile criminal de amuzante. :)

    RăspundețiȘtergere
  5. acum l-am terminat de vizionat. Filmul incepe bine si te surprinde placut cu perversitatea si jocul tacit dintre cei doi. ultimele 20-30 de minute din film sunt complet aiurea. au transformat filmul intr-o dulcegarie ieftina.

    RăspundețiȘtergere
  6. Maggie Gyllenhaal e inca un motiv in plus pentru mine sa vizionez filmu :)

    RăspundețiȘtergere
  7. @ marian mai bine faceau din floarea aia supradimensionata o planta carnivora, totul devena gore si nah parca tot era mai bine decat dulcegareala aia filfizona :D
    @ piratulcinefil pai asa sa faci :P

    RăspundețiȘtergere
  8. Ce incantare a fost filmul asta in prima ora :). Ce jocuri de culoare si hormoni. Tre sa recunosc ca au fost niste scene puternic incarcate de erotism, spankuitul secretarei e una din metehnele sefilor autoritari. Frumos film intr-adevar. Portiunea aia suprarealista zici ca-i din Alice in Tara Perversiunilor. Pacat de turnura finala, s-a fortat un happyend care putea fi totusi mai bine scris.. sau ingnorat complet. Cum era daca tipa se intorcea la obiceiurile ei sangeroase si se marita cu Peter pe care-l ademenea apoi in jocul ei. Si da la planta aia ma asteptam sa fie carnivora.
    Anyway, rol excelent pentru Maggie iar David Spade face inca un rol de pervers ciudat ca si in Crash dar totusi atat de diferit.

    RăspundețiȘtergere
  9. alice in tara perversiunilor :))) sau un final eviscerat a la greenaway, dar sa nu merg cu carnivoru prea departe ;))

    RăspundețiȘtergere
  10. Cum sa preferi fatzoiul lui Michael Pitt in locul baiatului asta? :P http://www.machacas.org/wp-content/uploads/2008/07/funny-games-19971.jpg Mie mi-au placut ambele Funny Games-uri, dar nu inteleg care a fost rostul celui american, avand in vedere ca tot ce-au reusit a fost sa schimbe limba si sa puna niste actori mai glossy in roluri.
    Secretary mi-a placut si mie tot cam asa, in sensul ca pana sa ajung la ultima treime n-as fi crezut ca-i comedie romantica and then it turned into one. Dar judecat dupa standarde de romcom, it's really good :D
    Btw, uite ce-a zis Ebert de I Spit on Your Grave :P -> http://rogerebert.suntimes.com/apps/pbcs.dll/article?AID=/19800716/REVIEWS/7160301/1023
    http://rogerebert.suntimes.com/apps/pbcs.dll/article?AID=/20101006/REVIEWS/101009983

    RăspundețiȘtergere
  11. mai, bune sunt amandoua, bineinteles primu o fi mai art, dar io am o slabiciune pt montaj, culoare, bibileala si glossiness, i m guilty nah :P iar michel pitt arata parca mai turbat which is good...cat despre I spit on your grave se incadreaza tot la capitolul bah tre sa restituim ordinea morala, nu conteaza prin ce mijloace machiavellice, dar tre sa o restituim si asta face din film un vax, pe mine m-a enervat gagica, era scriitoare, bun, mai si arata intr-un anume fel tolanita la soare langa lac, basca era mega neindemanatica si lipsita total de inspiratie scriitoriceasca, le tragea la masea, era zgandaricioasa si dupa nefericitu eveniment devine mega ultra vindicativa, rezultanta absolut neconvingatoare, cum naiba sa nu iti sara mustaru ca lu domn ebert :D

    RăspundețiȘtergere
  12. Lol, ce balba am dat in comentariul asta inlocuindu-l pe James Spader cu David Spade. Where is my mind....

    RăspundețiȘtergere
  13. stai linistit :P nu ma supr, nici el :)) nu-s chiar atat de diferiti, talente obscure nexploatate suficient :D

    RăspundețiȘtergere
  14. NU vreau sa stiu de ce fix mama mi-a recomandat filmul asta. :))))) E preferatul meu cu Maggie Gyllenhaal, dupa Stranger Than Fiction, that is.

    RăspundețiȘtergere