joi, 28 aprilie 2011

Being There

S-a milostivit preaînaltul cer și a coborât o atmosferă, a trimis o ploaie de volburi peste coșmelia mea și mi-a zguduit fereștrile cu glasu-i pantocrator-sudălmuitor: să nu care cumva să-l ratezi pe trimisul meu, grădinarul cumulonibușilor minților voastre de oameni-automate-meschine, așezați rațional ca ouălele în cofrage, ca răsadurile în alveole, fuduli la bălăriile ce vă mușcă din tulpină. 

La auzul ăstui îndemn pilduitor am luat-o la picior prin cartier până ce mi-a ieșit în cale monsieur Peter Sellers ferchezuit cu melon, palton, baston,

cu un zâmbet răzleț, fazic, o pereche de ochi aciuați într-un punct vizualo-spațial de vidoșenia unei găuri negre și care e a mai exemplară gaură neagră de pe trupul mumei gheea dacă nu cutia asta cu fotoni emanatoare de [cică] informație.


Subiectul rămâne destul de actual chiar și după vreo 30 și ceva de ani, zappingului e redus la funcțiile sale elementare, motorii, mișcarea degetului de pe un buton pe altul, asta neîmplicând declicuri sinaptice sau scântei axonale. Omulețul se uită în gol la tot ce i se servește asimilând, mimând totodată câteva noțiuni elementare, iar noi ne uităm prin ființa lui translucidă ca printr-un ciob de sticlă. Puberul ăsta în etate a supt la țâța de celuiloid, s-a hrănit prin ombilicul-mufă, n-a refuzat nimic din ce i-a oferit cordonul-ștecher, să stai în pântecu  mă-tii vreo câteva zeci de ani e o chestie care ține de voință, protest și în ultimă instanță de evoluție intrinsecă dincolo de lume, asta ar zice copilul divin brucknerian, însă homunculul ista stagnează, e redus la o matrice simplă, e un naiv, o minte epurată, o tabula rasa, un concept a priori moralist perpetuu.


Conform credinței populare televizorul prostește, aici însă efectul are parte de  relativizare, coborând vertiginos o pantă împrecisă, dacă nu pozitivă atunci neutră. Nu știu dacă e chiar forța primă, motrice,  dar televiziunea contribuie la aureolarea unui personaj de o candoare biblică, de simplitate monastică, de o schizoșenie ușor confundabilă cu geniul sau invers. Uite cum îmi crescu în palmă un cub rubik aparent rezolvat, dar e al naibii de greu să-i găsesc cătarea, căci multifațetarea sa încâlcită îmi întunecă logica: o fațetă individual-patologic-naivă, una socio-interacțională, una religioasă, alta ocultă,


una politică, una culturală, paradigmatică, alta tehnologică.

Apropo de politică cred am aflat izvorul axiomei băsesciene:

As long as the roots are not severed, all is well. And all will be well in the garden.  In the garden, growth has it seasons. First comes spring and summer, but then we have fall and winter. And then we get spring and summer again. There will be growth in the spring! 

iarna nu-i ca vara, clar :D mister prezident u've been there, in the garden :P

Peter joacă cum altfel dacă nu fenomenal...
câteva cadre așezate scenic într-un triptic mistic

cateva scene ce te purifică prin stoicism revelator

 câteva intertexte
being there is the new bible :) io abia acu i-am descoperit coperțile apocrife într-un vas în marea moartă...

3 comentarii:

  1. Greu de spus daca filmul asta e tragic sau comic...
    Eu imi aduc aminte, de exemplu, de el, in fata televizorului, langa o femeie care incerca sa sara pe el. El spune nonsalant: "Imi place sa privesc". Ea intelege ce ii convine: ii place sa ma priveasca cum fac dragoste singura...:D
    Un film exceptional.

    RăspundețiȘtergere
  2. da, intens de absurda scena, amuzanta fuse aia de la petrecere, aia cu propunerea...gay :D

    RăspundețiȘtergere
  3. Gardiner este reprezentantul tembelismului bine temperat. Sfîrşitul filmului, în care inocentul tembel pluteşte pe apă, e un fapt demn de Pytia. Nu uitaţi că nu pra mulţi ani după Being There, preşedintele Bush a fosst într-adevăr acolo. Şi încă două cadenţe nesfîrşit de lungi!!!

    RăspundețiȘtergere