Les amours imaginaires/Heartbeats

Domne, puberul ăsta de Xavier Dolan mi-a întors lumea pe dos ca pe-o cămeșă udă, mi-a întins-o pe-o sfoară între două potgorii tomnatice de provence, scăldată într-un solaris sepia și m-a uitat acolo până ce mi s-o scrobit ființa la vederea fâțăielii sale de zefir slo-mo. Pe cât de spasmodic, de efervescent, de labilo-destructivo-comunicativ fuse în și prin J'ai tué ma mère pe atât de cumințit, mângâiat de-o palmă demiurgic-paternă e în Heartbeats. Ocrotirea asta paternalist-coborâtoare din ceruri a dat naștere imaculată unei sfinte treimi, 

 unui cvasi-pseudo-ménage à trois pus în caușul unor falange pantocratoare, dandy, lirice, date cu balsamuri, unse cu alifii și ambrozii. Cei trei crai propovăduitori ai unui creștinism scăldat slo-mo în iordanul împrospățirii sunt parcă atavisme ale trioului de visători, 

însă spre deosebire de nonconformiștii bertoluccieni ceata lu dolan e ancorată într-un onirism ceva mai stratosferic, serafic, dezlegați de priponul sexual, păscând însă delicat pe câmpiile elizee o iarbă imbietor-otrăvită, personificată în adonisul ăsta cu unduiri iluzorii de morgană bifocală, de nimfă zgândăritoare de șpirite apolinice.  

ce mă duce cu gându la Mysterious Skin:

 

yeah, misterios-cromată piele:

Pe lângă bibiloșenia imaginii, pe lângă lustrul de muzeu dat fiecărui obiect în parte cu mișcări schizoide de urofob, pe lângă substratul unei socio-ontologii acrișoare

 

se adaugă o muzichie obsedantă, pigulită la fel de maniacal:
The Knife-Pass it on 
Dalida-Bang Bang 
Fever Ray-Keep The Streets EmptyFor Me 
Vive la fete- exactement 
Plus ceva Bach
Da domne, m-a hipnotizat omulețu ăsta trendy, care trece prin filtrul tinereții sale bitter-glucoide motive cinematografice vecine, ca perspectiva-martor împrumutată de la gus van sant 

  și tandemul seductiv muzicalo-somatic de la kar wai wong,  două nume regizorale triptice care mă bântuie, deci concatenate de monsieur dolan, bântuirea devine dublă. Iată ce frumusețe tineresc-infatuată etalază Dolan când vine vorba de laitmotivele sale: 


He seems particularly bugged by a suggestion that the slo-mo swooning of Heartbeats owes a debt to Hong Kong master Wong Kar-wai, whose In the Mood for Love has become the millennial template for cinematic seduction.

 In the mood for love

 Les amours imaginaires

“Well, maybe Wong Kar-wai doesn't have the exclusivity of asses in slow motion, you know?” Dolan says impatiently.

 In the mood for love

A regizat două filme, lucrează la ce-l de-al treilea, a jucat în vreo 13, e mai mic decât mine cu un an și e genial domne: Xavier Dolan

Tweet