joi, 14 aprilie 2011

Pudico Poema Púbere-prima strofă

 În cătarea unei rețete de cremșit găsește sormea azi o agendă veche dosind în paginile ei galbene și scorțoase, printre rețete de pizza, adugați un vârf de sare, lăsați la cuptor 30 de minute și câteva să le zic poezioare, expectorații puberoide emo de când eram io prin școala generală (acum vreo 8,9,10 ani așa, ca să faceți un nod precis pe firu roșu al istoriei, eram avangardistă domne, înaintea curentului emo i mean :D)...dubiosul obicei de a înșirui stupizenii pe fițuici a continuat și-n primii ani de liceu, habar n-am de ce, dar nah, fiecare cu perioadele lui în degrade, ale mele s-au manifestat după cum urmează. Am să redau fără modificări, ajustări și fardări câteva expectorații din astea că-s așa amuzante și-s o oglindă cu care mă uit peste umăr cu oareșce reținere, s-ar putea să-mi fac un obicei din asta că e plină agenda aia de trăznăi :D
 

Nucul 

M-așez pe patul de ciulini,
Săruturi tari îmi distrug trupul,
Și mă visez pe-un lan de crini,
Pierdută-n mii de rădăcini
Ce împletesc în față-mi nucul.

Ploaia de frunze rău coclite
Spre trupul meu firav coboară
Și-un stol de vreascuri veștejite
Ca vechi bandaje putrezite
Fac rănile să nu mai doară.

Și-un curcubeu de dulce viață
Deasupra mea se arcuiește
Ochii demult jucând în ceață
Privesc o suplă dimineață
Ce-noată ca un fir de ață
Într-un ocean ticsit de pește.

Și-ncepe apriga furtună,
Nucile tari îmi drobesc trupul
Din mărăcini îmi fac cunună,
Mă răstignesc fără să-mi spună
Într-un ocean pe nume: Nucul.

Autocritica:

tre să recunosc asta e una dintre preferatele mele...prea mulți termeni din spectrul fragilității bulimice, prea multă transfigurare christică, prea multă rimă, prea forțate cratimele astfel încât să iasă ritmu cum trebe, toate porniră de la nucul din livadă, fălos, semeț nevoie mare, care acuș nu mai e, trăiesc ce-i drept o mâhnire moromețiană, noroc că l-am imortalizat așa cum am știut io acu mulți anișori când aveam capu plin cu...nuci si când mă potriveam lumii fix ca nuca în perete, nu că acuș situația ar fi cu totul alta, dar peretele a fost dat cu lavabilă și s-a atârnat un tablou impresionist peste :D

2 comentarii:

  1. Cand aveai capul plin cu... nuci aveai talent
    Doar ca acum in ochii lumii un eveniment
    Considerat va fi nu strofa impletita cu un sens
    Ci un nefericit de pe motor iesit pe contrasens

    RăspundețiȘtergere
  2. ;))
    vorba lu' cartarescu, sunt o motocicleta parcata sub stele, în oglinda mea retrovizoare roiesc galaxiile :D

    RăspundețiȘtergere