Crazy, Stupid, Love e dovada vie sau mai bine zis ectoplasmatică, hibridă că matca Hollywood-ului încă mai respectă inteligența auditoriului sau bruma ei rămasă în urma deluviului clișeic ce curge neîncetat de câteva decade încoace.
Filmul își propune să intervină în procesul de masticație al popcornului, pune frână câte unui molar, mai gâdilă palatinul cu un pămătuf fistichiu până ce de acolo răsună hohote de râs, bineînțeles proporționale cu permisivitatea fiecăruia la angrenajul unui comic fancy, smart (în limitele fancynessului), cert e că filmul face apel la un rețetar aproape infailibil: actori buni (Ryan Gosling, Julianne Moore, Steve Carell, Emma Stone), unii foarte fresh, dialoguri bune, clișee de bun simț, acolo unde ele par să treacă de pragul acceptat devin autoironii (vezi scena cu ploaia), quiproquo-ul din final, pseudo-metamorphosisul individului ratat și redresarea lui completă, o targetare largă urmărind trei reprezentanți din trei categorii de vârstă diferite.
Dincolo de glucoidul epic, de potrivirile brainwash, de muzica foarte bună, de băutura aidoma, pare să se ascundă o cramă (și-o dramă) cu iz de sfaturi fetide desprinse de prin revistele glossy: femeia trebuie tratată așa și pe dincolo pentru a fi adusă mai ușor în pat.
Nu fac pe anarhista decalogului cuceririi amoroase, pe feminista, nu anatemizez, însă subtextul este unul cât se poate de trist, iar cadrul în care este pus cât se poate de fantasmagoric sau poate doar fantezist: un bar-pub-club, o capsulă amoroasă, temporală, o câmpie elizee urbană în care bărbații avuți aleg muieri după bunul lor plac, iar ele se lasă culese după voie (sau nevoie). Bineînțeles există compensația reconfortantă psihic a soulmate-ului, ea intervenind la toate cele trei nivele mai sus menționate. Dar n-aș vrea să bat monedă aiurea pe determinism căci a lui omniprezență e compleșitoare, iar lupta cu dânsul o don quijoteală, am să las morile de vânt să-mi rotocoleze norii ca-ntr-o pictură de Van Gogh...
Multe clisee, dar totusi amuzant - cel putin, dupa prima treime / jumatate a filmului.
RăspundețiȘtergereMerita vazut daca aveti nevoie de o comedie (romantica) usoara, asezonata cu niste popcorn (hehehe :D). A nu se lua in serios.
nene Victore, clișee are No strings attached, ok? :))
RăspundețiȘtergereN-am vazut chestia asta, am vazut o alta chestie. Friends with benefits (thanks Adina, gaaaah Angela). If they're alike - avoid at all costs ! (I didn't ...)
RăspundețiȘtergereda, same shit, friends n-am vazut, dar pute la fel :))
RăspundețiȘtergereCred ca e cea mai buna comedie romantica a anului. scena in care povestile se intersecteaza e cu adevarat plina de umor (mi-a adus un pic aminte de confruntarea barbatesca din Bridget Jones Diary). Gosling e bun si aici, dar am fost un pic dezamagit de Emma Stone (nu-i sta bine rosacata :P
RăspundețiȘtergere:)) bărbații... abia aștept s o văd pe Emma și în altă ipostază
RăspundețiȘtergereVăzut, plăcut, râs, dar parcă nu i-aş da chiar atâtea merite :) E drept, am apreciat momentele în care clişeele sunt ironizate, dar parcă pe la final, erau cam simple clişee...Dar, tre' să-i dăm filmului ce-i al lui: câteva momente chiar bune şi amuzament mai substanţial decât la alte comedii romantice văzute recent :)
RăspundețiȘtergerepăi da, și-a făcut datoria...iar îmi vine în minte No strings attached, deci acolo clișeul e execrabil :D
RăspundețiȘtergeremie nu mi-a placut de nici-o culoare si Steve Carell mi s-a parut chiar apatic...
RăspundețiȘtergeredomne, tu ești pirat :))
RăspundețiȘtergere