duminică, 27 martie 2011

The Banquet

Înainte de a anunța capetele încoronate drenate de sânge albastru ce vor lua parte la banchet aș vrea să îi multumesc Ancuței pentru premiul oferit, abia aștept să-l primesc :D

Când se pun chinezii pe adaptat tragedie europeană apăi ceea ce reușesc ei să facă din palimsestu original origami se cheamă.
The Banquet sau The Legend of the Black Scorpion ar fi cică o adaptare după Hamlet, aproape că aș putea să-i ignor tragismul mosochisto-moralist căci el e încotoșănat în falduri, ascuns după draperii baroce bibilite maiestos, pitit sub mese regești pantagruelice, depus pe fundul unui pahar cu vin otrăvit, agățat de vreo lustră suprarealist atârnândă.
Lăsând deci deoparte intriga fatidică, quiproquo-ul binecunoscut și replicile fatalisto-egocentrice, imaginea filmului ăstuia e atât de îngrijită, de plimbată prin toate saloanele de infrumusețare, de metrosexuală, a nu se înțelege artificială :D, încât m-a năucit cu perfecționismu ei obsedant.
Măreția camerelor de pereții cărora se lovesc acut vorbele regești și umilele șoapte vasale, simetria aproape deontică a cadrelor, culorile atât de clar delimitate și atât de osmotice geometriei spațiului nu mă fac decât să mă înclin în fața acestui festin imagistic, deferență ce cu greu mi-o suportă oasele după osanaua adusă lui House of the Flying daggers. Dacă tot am pomenit de el, acolo personajele sunt ceva mai simpatice, mai comerciale chiar, pe când aici ele sunt evident mai tragice și poate o leacă mai nesuferite prin pleura irealistă în care-s înfășurate, scenele de luptă baletice se aseamănă însă foarte mult. Scenă punitiv-ludic-balitică la vederea căreia lebăduța s-ar uita înciudată și ar năpârli pe dată  găsiți aici
 poziție analoagă din The Pillow Book :D

10 comentarii:

  1. Grozav! Am văzut şi Hero, făcut cu acelaşi fast suprarealist. Fascinant şi acela, dacă nu-l ştii merită să-l găseşti pe undeva, cu toate că ar merita văzut la cinema, să te desfeţi cu voluptate completă, să-l vezi la scară grandioasă, nu de buzunar, cum e ecranul tv-ului:)))

    Prin cinematografe a fost Banchetul?:)

    RăspundețiȘtergere
  2. nu stiu daca fuse pe la noi banchetul :P e din 2006
    hero am vazut acu f mult timp p tv, pe vremea cand nici nu ma pasionau asiaticii, asa ca sigur am sa-l revad :D
    intr-adevar filmelea astea merita vizionate pe marele ecran :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Din pacate nu am avut timp weekendul asta sa il vad ca lumea(am ajuns pana la jumatate) insa pot spune pana acum 4 lucruri: 1. tolerez greu scenele poetico-dramatice 2. imi plac mult scenele poetico-dramatice-lupta_pe_viata_si_pe_moarte(poate putin prea mult sange folosit dar e acceptabil) 3. imi place si respect calea razboinicului-poet pentru ca reprezinta onoarea in starea ei pura(vezi scena cu seppuku) 4. urasc faptul ca barbatul poate fi atat de usor corupt de femeie.
    Concluzia finala este ca am o relatie love-hate cu filmul asta si abia astept sa il termin pentru a-mi forma o parere finala.

    RăspundețiȘtergere
  4. @ mark :)) exista domne si tagma asta de barbati ce vrei :P scena cu sepukku fabuloasa :D

    RăspundețiȘtergere
  5. cred că-s singurul sinofob din zonă :)

    RăspundețiȘtergere
  6. @ cinefilescu neah :P cunosc o groaza, dar de cand m-au cunoscut ei pe mine s-au convertit :))) bine la unii mai am de lucrat :P

    RăspundețiȘtergere
  7. L-am terminat si eu de vazut azi dupa ce aseara am abandonat lupta pe la jumatate. nu e la fel de minunat ca House of flying daggers dar atinge perfectiunea vizuala. Povestea mi s-a parut cam lunga si deseori cu momente goale. Mi-a placut rolul lui Zhang, care rar transmite rautate desi personajul ei cam are.
    Scena cu sepukku - grozava.
    off - saptamana aceasta ma pregatesc cu reign of assasins.

    RăspundețiȘtergere
  8. @ marian dap, cum zicei house...e mai full house :P e mai simpatic corasonului :P nici eu n-am mai vazut-o p asta mica asa malefica ;)) nu-i sta rau :P
    m-ati innebunitara cu reignu asta atat de tare incat o sa ajung sa ma uit :))

    RăspundețiȘtergere