Nea Boyle a făcut domne și SF, nu le are el cu CGI-ul, cu detaliul sci fi, cu butoanele, dar se descurscă cum poate și cu ce are, cu-o manetă mai rudimentară, cu o matrice de paie, ambițios om. În locul gadget-urilor băgate excesiv în pupila obosită a bietului privitor educat cu SF-urile din ultimii 10 ani, Boyle preferă panorama, în cazul de față panorama solară și nu face rău, o pune frumos în ramă, îi dă o tușă de poezie naivă și gata lucrarea, se să doi pași îndărăt, își duce mânuța dreaptă la bărbie și dă din cap da, domne, o făcui și p'asta, not bad, nu m-am ars prea tare, mă pot duce frumușel cu ea la câteva expoziții.
O mână eterogenă de omuleți dăștepți da' cu probleme de integrare, segregare, întrajutorare, mânați de misionarism obsesiv sau de porniri underdogești, plecați în spațiu cu menirea de a salva planetuța de clismă interstelară cataclismică mai văzurăm, dar masochism optimist, martirism generat magnetic de lumina soarelui și schismă de grup (cu accente horror ce-i drept) ca la nea Boyle parcă n-am văzut. Deși logica îmi dicta un final armaghedonic, experința boylească m-a învățat pavlovian că ăst regizor e atras ca fluturele la opaițul happy end-ului care nu e glucoidal ci cumva împăciutor:
-uita-ți fraților cum stă treaba, io vă schingiuiesc pe parcurs ce merge banda, vedeți voi sfredelitoru' ală de colo, da, ală cu zimți de 50 de cm?
zârrr, zârrr
-alo, da Sweeney, hai că vorbim mai tarziu, sunt cu niște ucenici la training, da, da, excelente chiftele, mie îmi plac mai moi, dar mă rog, bine, bine, da, nu uit îți aduc briciul ăla de la bunicu, hai te pup, pa
Așa, revenind, o să vă doară nu zic nu, dar la final vă dau o bombonică cu lichior cu care o să vă îmbătați toată viețișoara voastră, e bine?
Zârrr, zârrr
-alo da, Willy, da, încă n-am desfăcut ciocolata, ai pus cum ți-am zis tarhon și chili? bun, cheers mate :D
drăcești dulcegării domn Boyle :D
Prima jumătate a filmului m-a enervat cumplit, dar a fost Cillian acolo în costumul lui glam și mi-a trecut :D
un fel de calatorie spre centrul pamantului, varianta moderna, in care o mana de oameni, cei mai doctori de doctori de pe fata pamantului, se baga intr-o schmecherie vermicioasa si se duc ei, domne, spre centru pamantului, unde vor terbuii sa arunce, binenteles, niste bombe atomice pentru a repune mama earth in rotatie in jurul axei proprii. De la sine inteles calatoria este insotita de peripetii mai ceva ca un basm, unde pentru succesul misiunii fiecarui erou ii este dat sa moara in cele mai cumplite si mai iadice situatiuni. Unul cate unu isi accepta soarta harakirica, ba mai muult, se bat intre ei pentru questul aducator de dezitegrare celulara, atomizare, revenind la materia prima din care au fost creati.
RăspundețiȘtergereDar parca are totusi un happy ending, cei care scapa sau poate cel, se trezeste in china :D
P.S. pe post de martisor cinefillei
Cand am vazut filmul nu-l cunosteam pe Boyle atat de bine. stiam doar ca filmul e regizat de tipul care ma socase cu 28 days later.
RăspundețiȘtergereSincer filmul m-a plictisit dar poate o sa-i mai dau o sansa. Sti cum e, dupa ce inveti stilul unui regizor privesti munca din trecut cu alti ochi. :)
@ victor merci buey de martiosr, ala e centrul soarelui anyway :P iadice situatiuni :)) buna asta, practici vortexiunea verbala vaz,bravos :D
RăspundețiȘtergere@ marian wow, acu' mi-a picat fisa, 28 days later e tot mana lui, hm, da, acelasi masochism optimist :D acelasi cillian ;;) app de plictiseala, cred ca mi-a luat 2 sau 3 zile sa-l vad integral :D mi-a picat cam greu lumin aia
Vai :( asta e Boyle-ul meu preferat (dupa Trainspotting adica). Taman asta sa va plictiseasca? Si in prima jumatate chiar? Casele mai mari au fost nemultumite de the third act -> Tarantino cu cronicutza lui obnoxious e un exemplu graitor ( http://www.youtube.com/watch?v=uIWbYZH-apY ). :P Dar sa nu ne luam dupa el, mie chiar mi-a placut pe de-a intregul. Scena in care privesc cum graviteaza Mercur in jurul soarelui e una din cele mai frumoase chestii pe care le-am vazut. <3 Iar fiecare sfarseste dupa sufletul sau pana la urma. <3 Cillian a zis ca experienta filmului asta l-a convertit la ateism, btw. :P
RăspundețiȘtergereinteresanta influenta asupra lui monsieur cillian ..."convertit" la ateism,ciudat:D, e si asta o credinta, da :)) imi place maxim cronicutza domnului tarantino (nu stiam de ea, arigato :D)...scena cu mercur mi-a placut si mie, d'aia i-am dat print screen...si da tarantino are dreptate, montruletu ala metamorfozat si rau al naibii nu prea isi avea locu, mama lui de dihotomism biblic (asta in neconcordanta cu "conversia" la ateism a domnului cillian :D)
RăspundețiȘtergeresuntem trei care ne-am plictisit in prima jumatate a filmului. si mie imi venea destul de greu sa incerc sa raman in fata ecranului... ba chiar cred ca am renuntat si dupa cinci minute am revenit. imi parea rau ca renunt asa de usor. oricum, esti rasplatit la final. @marian: sunt de acord cu tine. dupa ce obisnuiesti cu stilul unui regizor, incepi sa receptionezi altfel filmele de debut
RăspundețiȘtergere