London Boulevard

Domn Colin ne arată fălos că poate fi un gangsta așezat, educat deotologic de corsetul gratiilor și de filosofia lu Rilke, că poate fi la antipodul rolului spasmodic (și cu mult mai interesant) din In Bruges și că-și poate muta catrafusele carismatico-profesionale, cu câteva trepte calitative mai jos, de pe străzile sepia-întortocheate ale Bruges-ului pe trotoarele modist-fade ale Londrei. Coline mamă cu o leacă de pomadă în păr, arborând o figură forțat serioasă, rezervată, atinsă deasupra buzei de-un deșt heruvimic, stropită cu aghiasma redempțiunii nu faci domne mare brânză din năclăiala asta de film, din spălătura asta inutilă de vase cu pretenții fistichiu-tămăduitoare de evian. A încercat să mă fenteze la început cu cîteva omiteri de full contact vroind ca mai târziu să-mi servească ceva mai consitent, dar a eșuat rușinos.

Dacă Guy Richie s-ar fi ocupat de ăst subiect măcar avalanșa de fuck-uri și-ar fi avut rostu și n-ar mai fi avut aspect de cârpeală-moloziu-compensatorie. Pe lângă limbaj autohton, ceva tărie în pahare și fătuci încolăcite pe bară îți trebe nene și un pic de bittersweetness (uite d aia prefer gangsta filmu asiatic :P). Deluviul ăsta scurgător la canalul neputinței nu-i decât un Bodyguard british, băltos, neclar, ca o sucitură dureroasă de mână, cum faceau pe vremea mea puștii prin școli când vroiau să tachineze o fătucă: dă-mi mâna, să-ți arăt ceva, tăntăloaiaca i-o dădea și mucosu îi face așa zisele ace :D
Doamne ce înspumată sunt :)) nuș ce să zic mai repede ca să fac concurență deluviului mai sus menționat.
Ok, hai să o iau în vizor și pe keira (bine, bieții actori n-au nicio vină), bun, ea e starleta anorexică care iese evident în minimarket să-și ia absorbante și se miră că toată lumea se holbează la dînsa, lame, mai lipsea pe fundal Stop and stare de la One Republic. 

Apropo măcar muzichia e faină :).
Mi-a plăcut în schimb următoarea replică rostită de un David Thewlis tare boem cu referire la starleta Keira:
 “If it weren’t for Monica Bellucci, she’d be the most raped woman in European cinema.” :))

Însă mi s-o blegit entuzismu când o venit momentu șemineului scuipător de văpăi glucoide:

 

te plac
și eu
da vezi tu nu prea se poate, eu stau în cochilie, nu, nu la paparazzi mă refer, am fost violată cândva..in Italia 
ah, scuze, nașpa, mai vorbim. :D

Urmată de altă pastilă glucoidă:
-if I felt a little bit in love with you in the countryside what would you do about it?
-Anything...Everything 
Come on :))
La care se adaugă coca liantă de personaje din juru-le, tipologizate nesuferit, emanatoare de un iz malefic ieftin cu miros de lavandă și pucioasă. Iar lovitura de grație, aia de final evident, e de un moralism incert, ilogic, nefericit, bă hai dreacu să-i căsăpim pă toți că ne murdărim pe mâni degeaba, deci cvasi-eroul-moralist-cu-trecut-zero-barat-și-prezent-de-formă o sfîrșește printr-o fentă demiurgic scenaristică, doi puberi îi fac de petrecanie

picați parcă din ceru lu Gus van Sant :D

Tweet