Pedro Almodóvar-scriitorul porno

Critica de specialitate afirmă că rolurile mele erotice au în ele ceva incasabil care mă face unică și pe care, în orice caz, lumea n-are obiceiul să-l vadă în acest gen de subproducții. Alfonso Sanchez a fost foarte drăguț cu mine : "când faci o felație spectatorul nu remarcă decât ochii și gura ta". Se pot spune vrute și nevrute, dar eu sunt, înainte de toate o actriță. De ce s-o ascund? Și-apoi să nu ne fie teamă de cuvinte: nu numai că am un trup care îi înnebunește pe bărbați, dar sunt în plus, și deșteaptă. Însă nu arăt asta decât din când în când. Nu este de dorit să dezvăluim populației masculine că, sub înfățișarea de păpușă-Barbie-super-star, o femeie poate ascunde o mare înteligență. (Patty Diphusa)

Am dat peste Almodovar-prozatorul zilele trecute, copertat movuliu în format cotidianul, era undeva căzut între pamuk, capote și o pereche de blugi (și da, îmi țin cărțile în șifonier, așa se întâmplă când stai într-o cameră cu chirie :P). Am ezitat, parcă nu aveam chef de litt de lit, dar dacă stau și chibzuiesc o leacă acest personaj pornache și ale sale elucubrații ironice pe marginea unei experiențe cel puțin excentrice mă duc cu gându la cărțile citite pe sub bănci, în ora de română: platforma lui houellebecq, belle de jour, iubirea față de aproapele-bruckner, singur sub duș-chișu, în timp ce pe fundal curgeau cuminți laitmotive, mituri, picioare metrice, anticalofilismul rebranian, patriarhatul moremiațian, filosofia eliadească, dar cine să le ia în serios

ps: monsieur pantacruel parcă patty asta ar intra la categoria cu ochii în 3,14zdă :)

Tweet