Începând de astăzi Buticul va scrie și pe Sex Reader , un blog-antologie care adună cu nerușinare decupaje din studii teoretice, literatură, noapte și film, mai nou. Așa că voi încerca (bi sau trilunar) să scot sexul din contextul unor filme și din imaginarul unor regizori, să-i pun un desuu analitic ca mai apoi să-l dezbrac de subînțelesuri.
Voi începe cu Lynch...
Erotismul la David Lynch e o simulare (cu pretenții încă mistic-nedeslușite), un preludiu-prelungit care ia locul actului în sine, surclasându-l; prin asta Lynch nu ascunde sexul (poate doar gonadele), nu e nimic pudic în această simulare și disimulare, durata considerabilă a scenelor sale erotice (în Blue Velvet, Mulholland Drive) taxează eventuala interpretare pudică a lor și tocmai prin durata lor îl obligă pe observator să se convertească la voyeurism, așa cum se întâmplă cu omul din dulap în Blue Velvet. Restul pe Sex Reader...
Felicitari Adina! Foarte interesant sex reader.
RăspundețiȘtergereMerci :)! da, este, este :)
RăspundețiȘtergere