Pentru că am tot auzit în stânga şi-n dreapta cât de minunat e filmu' ăsta şi pentru că lâncezea de vreo lună de zile într-un folder unde mai zac alte câteva (pentru care aş avea nevoie de niscaiva imbolduri serioase pentru ale viziona sau poate doar de o anumită doză de permisivitate :P) am decis că a venit momentul să mă perfuzez volitiv unei melodrame se sorginte americana. 
Dacă About Schmidt v-a fost pe plac (nici n-ar avea cum sa nu vă fie...cred :P) atunci îl veţi lua şi pe de Niro sub o aripă protectoare pentru că face un rol foarte bun, de om vulnerabil, de om...omenos (în sfârşit, că parcă mă săturasem să-mi tot arunce în faţă scutul invincibilităţii şi impenetrabilului). Un tată văduv încearcă din răsputeri să-şi adune copiii în jurul mesei măcar pentru o seară.
Toţi găsesc scuze pentru a evita centripetul moment, iar tatăl decide să le facă vizite surpriză fiecăruia dintre ei, bineînţeles că nu îi găseşte aşa cum îşi imagina, fiecare întâmpină probleme pe care le-au ascuns de teama ciuntirii lumii utopice construite de un tată care nu şi-a dorit decât tot ce era mai bun pentru odrasle chiar şi cu preţul drasticismului. Replici pe măsura umanismului ce transpare din porii personajelor, cateva cadre pe cât de spontane pe atât de incredibile, un film frumos, trist şi atât de aproape...cam avem fiecare un de Niro pe post de vecin. Recomand şi recenzia vecinului Richie :P
a fost prima mea recenzie:P
RăspundețiȘtergereun film pe care trebuie sa-l apreciezi.
Era imposibil sa nu-ti placa ;) Acum te intorci la melodramele asiatice? :p
RăspundețiȘtergeream vazut saptamana trecuta vreo doua, insa parca as face rabat in ceea ce le priveste pentru ca ori sunt prea triste ori ireal de frumoase, am sa caut ceva mai achievable ;))
RăspundețiȘtergere