Korean Gangster

Ce au coreeni în ale lor gangsta movies şi americanii nu prea se încumetă să ne arate? Că slavă domnului serii nesfârşite de bătăi sângeroase avem, circuitul cocainei în natură este neîntrerupt, figuri puternice, aparent infailibile (pe felia lor de rău), dar care dosesc bine falii de o sensibilitate byroniană sunt şi din astea cu prisosinţă, comploturi a căror ţesătură presupune îndemânare şi pigăleală-nelipsite la care aruncăm cateva lopeţi de pământ pe spinarea trădătorilor aka băieţilor cu 21 de grame în plus. Prin interstiţiile abordării coreene curge cu ceva mai mult debit zeama realismului, umanismului. Pregătiţi-vă buretele şi ochii pentru vă propun 3 teme de absorbţie.

1. Rough Cut
Pentru că obişnuieşte să îşi pocnească partenerii de platou pentru a da rolurilor sale un plus de realism, un actor îi propune unui gangter să joace rolul bad guy-ului din proaspăta-i peliculă. Deşi parcurge o întreagă metamorfoză, cathartică să-i zic, gangsterul de faţă nu se schimbă şi face tot ce ştie mai bine sau poate că filmul l-a determinat să amestece cele două realităţi. Scenariu semnat de Ki-duk Kim, antrenant, fresh, funny şi tragic cam în aceeaşi cantitate.

2. A dirty carnival
Minunat construit, axat pe conturarea unei personaj singular, liderul în devenire, dar care n-apucă să intre în posesia acestei titulaturi pentru că are cam multe slăbiciuni ce nu intră în fişa postului şi un foarte bun prieten regizor care îi transpune povestea pe celuloid. Din nou matrioska, încă o dată filmul dă mâna cu lumea interlopă însă strângerea unei dintre părţi devine o adevărată menghină. Actorul principal uberinteresant.

3. A bittersweet life

Apare de această dată în scenă şi elementul feminin. Un gangster tânăr primeşte drept sarcină supravegherea femeiuştii boss-ului care bineînţeles e tânără, frumoasă, complexă şi...adulteră. Relaţia dintre cei doi este distantă, platonică, de întrajutorare, nu super sexy şi instantaneu-fagocitozică cum se întâmplă dincolo, lucru ce îi aduce tânărului un lung şir de torturi din care nu lipsesc lopeţile de care ziceam, iar modalatitatea în care aproape scapă din toate este redată superb, dansant, delirant...

Tweet