Nuntă în Basarabia

Nuntirea asta are textura unui voal de mireasă curat, apretat, ferchezuit, fluturându-și duios faldurile împregnate cu miros de tămâie, lumânări și parfum de firmă luat cu împrumut de la o pretenă mai avută. Poezia cadrelor e atât de omogenă, grijuliu dirijată de mâini cremuite care-și deschid corola din manșete-receptacul impecabile, atât de puțin deranjantă încât devine enervant de armonică :D

 

Omogenitatea asta nu curge (slavă domnului) la râpa blazării ci se agață de câte o răgălie și se lasă bătută de soare și de volburi. Substratu geopolitic se reduce la o formulă simplă ROMÂNIA + BASARABIA= LOVE, lopățica narativului nu sapă mai departe de atât, nu extrage radical, nu scoate logaritm, se joacă cuminte în lădița cu nisip apolitic, îi mai intră în ochi câte un fir nesuferit de țărână, da' îi trece până se...mărita :P. Dialogul e suficient de natural cât să te simți confortabil, situațiile comicărești suficient de credibile încât să-ți smulgă o grimasă pardon zâmbet :D, deși au așa un iz de basm dâmbovițean: iala se strică fix în ziua nunții și nah dă și scoate nuntașii din casă cu macaraua :D   

Savuroasă poema socrului mic:

 

[dumnealui e poetu] 

Am scris un poem.

Cântec pentru Otto.

A murit Otto, s-a dus înaintea mea

   [el e Otto]

Inimă omenească avea

Bătea, se oprea inima,

Îl durea, îi inmuia picioarele,

Îi întuneca soarele,

Aer nu-i ajungea ca și mie

Sărmănelul s-a ghemuit,

A scâncit, capul pe labe și-a pus ca mielul.

Tina i-a adus o cană cu apă

 [ea e tina]

Nu s-a atins de apă,

Nu s-a atins, a oftat,

Omenește a oftat și s-a stins.

Lacrimile mi-au dat

Și Tina a început să plângă

Și icoana ca și când pământul s-ar fi cutremurat.

Mă strânge inima

Nu mă pot deprinde

Și mă năvălesc aducerile aminte

Și e atât de trist în casă

Am râs cu lacrimi, insensibila de mine :P

Tweet

Colin Firth feat Chan-wook Park

Unul din coreeni mei preferați, ăl mai sado-poetic dintre toți, adică omul care a lipit în miez de noapte următoarele afișe pe toți stâlpii

face nene film cu Colin Firth și nu așa oricum, setos cum e, domnu Park îi pune colți gentlemenului proaspăt încoronat, îl globulizează, mi-l face vampir ce să mai. Și asta nu e tot, îi pune alăturea două prezențe feminine: pe silfida-mediu-de-cultură propice vampirozei Nicole Kidman și pe fătuca simpatică din Alice in wonderland, Mia Wasikowska. 

Fătucilea astea două își plâng în pumni moartea soțului, respectiv a tatălui, până ce apare din neant și zice let me in un unchi misterios care probabil le dă microuniversu de-a berbeleacu. Filmul se cheamă Stoker și se va lansa prin 2012, tare curioasă sunt să văd și astă ispravă a domnului Park, bravo domne era și cazu să te popularizezi cu imaginaru tau nesățios și prin ograda hollywoodului, mușcă-i de gâtlejuri, mama lor :D

Domnu Park nu veniți domne și prin Transilvania? :D 

Tweet

Harry Potter and the Deathly Hallows: Part 1

Cu fiecare nou episod mă aștept să văd  pubera triadă din ce în ce mai hormonală, mai răzvrătită, mai mustăciosă, mai despuiată, mai cronică, iar așteptările nu prea îmi sunt fentate:

Acu ceva ani harry mi-era un fel de fetiș, imediat ce apăruse cel de pe urmă volum, în engleză (a se citi numa în limba mumă că altfel se produce o distorsiune care mușcă din aliterațiunea textului original ca din fructu oprit), am dat fuga la hipermarket, erau vreo 40 de grade cu plus, mă treceau toate sudorile tartarului în 105, economisisem (nah pe vremea aia mă sponsorizau ai mei :P), odată achiziționată n-am mai lăsat-o din maini până la ultimul horcrux, pân la ultima suflare împuțită de goblin (sau ce mama dracu or fi arătările alea)

Harry e mai horror decât ne-a educat cutuma cu bagheta înfiptă în popou, ne arată dark side-ul, se leapădă de pelerina alesului, se ceartă aprig cu roșcățelu (cel mai talentat din triptic, mon avis) și hibridează relațiunea cu amica cea creață la minte. 

 Căutarea și distrugerea  horcruxurilor aka bucăți din maleficul și hâtrul cică suflet al lui Cap de Mort  devine o povară cu transfer fluctuant de energie negativă fix cum a pățit-o dragu de hobbit Frodo. Apăi dacă tre să distrugi un receptacul din ăsta tre să-i bei otrăviciunea și să stai cu un picior în ușa sinelui.  

Concluzie:  e exasperant de exagerat în tipologizări, există as usual o festivitate-elizee, o nuntă de această dată [că nah oricărui eros își șade bine în poala thanatosului], menită să îndulcească fatidica cursă întru prinderea alesului, să îi dea o gură de apă unui maratonist gâfâind, urmată îmediat de învăluirea în dâra-vierme a dementorilor. E amuzant cateva secunde după care alunecă cu picioru pe mâzgă, muci de gnom sau ceva de aceeași consistență și verzeală și pică în prăpastia thrillerului :D Cred că asta m-a intrigat cel mai tare la astă sagă fie ea scrisă sau filmică, o încrucișare de laborator, un film-hipogrif [hipografie vizuală, o adaug lângă tangiphoră] ieșit dintr-un ceaun bolborosind dubios. Dar una peste alta nu-i rău, masterpiece-ul rămâne însă  Harry Potter and the Prisoner of Azkaban

Parcă să zic că întrezăresc oareșce împunsătură la adresa altei săgi :D

Nu-mi amintesc evident dialogul livresc și dacă el există într-adevăr nu ar avea nicio legătură cu concurența vampirică, nu-și arătaseră colții la vremea scriiturii, însă în film substratul sună cam așa:

-There were once 3 brothers , they were traveling alone a lonely winding road at twilight

-Midnight, mama always said midnight...(Ron uitându-se sfios la creața spumegândă) twilight is fine, better actually :D

-Do you want to read it?

-No

Tweet

The Sunset Limited

Marian mulțumesc că mă bătuși la cap cu filmu ăsta, benefică pălmuire :D

Nu pot decât aplauda fiece apariție filmică altruistă, didacticistă, schismatico-paradigmatică, dialogic-taifunică. De la The man from earth încoa nu m-am mai confruntat cu astfel de coloși ideologici, cu așa cariatide bățoase pe sub togile cărora m-am uitat și am înmărmurit :D, am călcat sfiosă pragul, am fost primită în templul uterin, anticameră sărăcăciosă a morții ca atâtea altele dintr-un imobil periferic, m-am așezat cuminte pe un taburet, mi-am sprijinit coatele pe genunchi și am înmărmurit a doua doară ca alienu ăla reflexiv de la Hamangia. Ce a urmat după profanarea templului-cavou, incizie fără de anestezie s-a numit. Doi oameni-fenomen, puternici în opinări și credințe, dansează un balet discursiv cutremurător, iar deluviul argumentelor contradictorii ce se lovesc de granitu fiecărui mal în parte e de deschidere corticală strigătoare la cetele îngerești sau la...stratosferă, în funcție de referențialul fiecăruia. Uimitoare decența confruntării, luciditatea ei, deferența interlocutorului în fața corsetelor, pampoanelor și lornionelor ideologice ale celuilalt, o alteritate cu iz peripatetic, cu mișcări elegante, revelatorii, aristotelice...

În jurul ăstui nucleu dur-dihotomic-ideologic orbitează și alte elemente pur cinematografice care vin în perfecta completare a teoremei, simplitatea aparentă a camerei, indice al eludării precupărilor mundane atîrnînde ca franjurile, al reducerii la schemă, la acel segment congruent cu sine și suficient sieși: n-aveți  voi grijă, luați aminte la păsările cerului, se vede însă cu ochiul liber că fiecare obiect are rolul său precis: 

canapeaua freudistă

vidul 

preaplinul 

Tommy Lee Jones (care e și regizorul ăstei minunății :D)  e de o efervescență atee cum nu l-am văzut performând  niciodată avându-l ca interlocutor pe un Samuel L. Jackson ce duhnește convingător de atâta credință întru domnu :) Io, în aplecăciunea mea agnostică, am reușit să stau cuminte pe pluta mea și să admir valurile învolburate ridicându-se deasupră-mi precum marea roșie sub răcnetul toiagului moisesc. 

 

Tweet

NexT Film Festival

Micah P. Hinson - Don't You Forget

NexT Film Festival ediția a 5-a va avea loc între 6 și 10 aprilie la cinema Scala, Elvira Popescu si mansarda Carturesti...zile primăvăratice deci taman bune de asezonat cu ceva scurt metraje adunate de prin toate cotloanele Europei și nu numai, anul ăsta vă așteaptă un cumul furtunos, eterogen de mostre filmice inedite, sensibiloase și bibilite, spun asta pentru că omuleții care se ocupă cu selecția filmelor și organizarea festivalului m-au invitat să văd câteva dintre ele în avanpremieră ;) Mulțumesc NexT de invitație :). Muncă grea și frumosă au depus, aleseră 26 de scurt metraje din 1000-culese din 19 țări. Dintre ele am văzut un SF care m-a lăsăt fără de grai prin abordarea sa bășcălios elegantă asupra perspectivei spațiului cosmic Yuri Lennon's Landing on Alpha 46.

Dacă e festival de scurt metraje atunci e loc și de neconvențional ca povestioara claustrant-kafkiană The Drawer and the Crow. M-a mai încântat un film-babel glucoid de sorginte hispanică The Runaway și un fursesc franțuzesc dulce-amărui despre căderea părului și întoarcerea la rădăcinile...familiei-Cheveu. Noi participăm cu 4 scurt metraje, eu una abia aștept să-l văd pe cel al confraților chinezi :D  

Trailer-ul Festivalului:

 

Tweet

Film în film: I'm not there

Revăzând Rough Cut alături de sormea (pe care se pare că reușesc să o conectez la ombilicul cinemaului coreean :D) am observat o apariție surprinzătoare: afișul filmului I'm not there, oare ce legătură o fi între un gangsta movie asiatic și o ciudățenie cvasibiografică despre Bob Dylan? Pe cât de alocal e titlul filmului [I'm not there] pe atât de regăsibil e în cu totul alte părți, așadar titlul își cinstește sensu':

mi-am amintit că am regăsit același afiș și în Life during wartime

 

 bonus, câteva cadre din Rough Cut ce mi-au mers drept la pipotă :D

Tweet

Sunshine

Nea Boyle a făcut domne și SF, nu le are el cu CGI-ul, cu detaliul sci fi, cu butoanele,  dar se descurscă cum poate și cu ce are, cu-o manetă mai rudimentară, cu o matrice de paie, ambițios om. În locul gadget-urilor băgate excesiv în pupila obosită a bietului privitor educat cu SF-urile din ultimii 10 ani, Boyle preferă panorama, în cazul de față panorama solară și nu face rău, o pune frumos în ramă, îi dă o tușă de poezie naivă și gata lucrarea, se să doi pași îndărăt, își duce mânuța dreaptă la bărbie  și dă din cap da, domne, o făcui și p'asta, not bad, nu m-am ars prea tare, mă pot duce frumușel cu ea la câteva expoziții.

 O mână eterogenă de omuleți dăștepți da' cu probleme de integrare, segregare, întrajutorare, mânați de misionarism obsesiv sau de porniri underdogești,  plecați în spațiu cu menirea de a salva planetuța de clismă interstelară cataclismică mai văzurăm, dar masochism optimist, martirism generat magnetic de lumina soarelui și schismă de grup (cu accente horror ce-i drept) ca la nea Boyle parcă n-am văzut. Deși logica îmi dicta un final armaghedonic, experința boylească m-a învățat pavlovian că ăst regizor e atras ca fluturele la opaițul  happy end-ului care nu e glucoidal ci cumva împăciutor:

-uita-ți fraților cum stă treaba, io vă schingiuiesc pe parcurs ce merge banda, vedeți voi sfredelitoru' ală de colo, da, ală cu zimți de 50 de cm?

zârrr, zârrr

-alo, da Sweeney, hai că vorbim mai tarziu, sunt cu niște ucenici la training, da, da, excelente chiftele, mie îmi plac mai moi, dar mă rog, bine, bine, da, nu uit îți aduc briciul ăla de la bunicu, hai te pup, pa

Așa, revenind, o să vă doară nu zic nu, dar la final vă dau o bombonică cu lichior cu care o să vă îmbătați toată viețișoara voastră, e bine?

Zârrr, zârrr

-alo da, Willy, da, încă n-am desfăcut ciocolata, ai pus cum ți-am zis tarhon și chili? bun, cheers mate :D

 

drăcești dulcegării domn Boyle :D

Prima jumătate a filmului m-a enervat cumplit, dar a fost Cillian acolo în costumul lui glam și mi-a trecut :D

Tweet

De ce am blog?

Anca și Marian vor să afle picanterii despre geneza blogului :D

1. Când ai început să scrii online?

 Stați să mă uit în arhivă :D gata, iulie 2009, wow, prima mea postare aici :D
 
2. Ce te motivează să scrii pe blog?

 Păi voi ăștia care dați prin ograda mea și care rămâneți p'aci pe termen lung :D E și un exercițiu defulatoriu la cald, văd, citesc, mi se formează un cumulonimbus nebulatoriu undeva în minte pe care încerc să-l clarific, să-i dau o formă prin scris :)

3. Cum reacţionezi la comentarii negative?
Hm, mă intrigă, mă amuză, descopăr că da bă așa e, ia uite ce tâmpenie am zis sau dimpotrivă, mă înverzesc și dau o replică...zen, asta depinde de legitimitatea și pertinența comentariului în cauză :D

4. Care a fost ideea iniţială de la care ai pornit?
Păi, acum vreo doi ani veneam la muncă plină de zvâc și le înșiram colegelor reacțiile mele pavloviene la peliculele urmărite cu o noapte înainte, la un moment dat s-au cam săturatără de bolboroseala mea și mi-au zis: auzi, de ce naiba nu-ți faci blog, așa mai găsești oameni pe aceeași lungime de undă cu fantasmagorerile tale și nu ne mai bați dracu atat la cap :D și nah, am făcut întocmai, punctul de pornire a fost mai degrabă ludic, experimental și acum s-a transformat în rit și mantră, dacă nu postez zilnic nu mă simt bine :)) 

5. Ce fel de linkuri ţii în blogroll?
Aruncați și voi o privire ceți găsi oameni care scriu despre filme, oameni care citesc chestii mișto și care scriu despre ele, oameni care mă țin la curent cu diverse evenimente, schisme sociale  etc

6. Cum te-a schimbat pe tine blogul?
Blogul mi-a adus o preocupare nouă, un challenging cu innerul, prin intermediul lui am ajuns să cunosc ceva oameni interesanți, să am acces la informații ce nu mi-ar fi trecut pe sub ochi dacă nu aș fi avut blog. 

7. Ce aşteptări ai în viitor de la blogul tău?
Sper ca blogul să imi creeaze și pe viitor mediul de cultură propice vortexării fiecărei idei în parte, sper ca micile mele cronicuțe elipsoidale (mult prea mult spus) să arunce aceelași clarobscur peste filmele la care apuc să mă uit, clarobscur care să vă facă și pe voi să le vizionați :D
-Dragă blogule sper că nu te solicit prea tare!?

-I am putting myself to the fullest possible use, which is all I think that any conscious entity can ever hope to do.
-Ok, dude :D 


8. Cât despre cititorii/vizitatorii acestui blog?
Cât despre voi, multumesc că treceți p'aci, că îmi spuneți ce nu vă pică bine la stomac, aș vrea să faceți asta mai des :D așa o să ajung și io cu un pas mai aproape de hăul redempțiunii, multúmesc că îmi recomandați bizarerii, că aveți răbdare și suc gastric cu aciditate ridicată :)

Tweet