Acum vreo 30 si ceva de ani a existat un evemeniment care urma sa fie numit crima artistica a secolului. Un francez cam cu capul in nori atat la propriu cat si la figurat punea la cale un plan nebunesc: sa se infiltreze ajutat de cativa prieteni de nadejde in World Trade Center, iar odata ajunsi in varf sa intinda o sarma pe care protagonistul, Phillippe Petit, "mic" dar cu ganduri marete, sa defileze nestingherit. Culmea este ca a reusit, iar intreaga poveste face subiectul unui documentar savuros numit Man on wire, nominalizat anul acesta la Oscar. Documentarul mi-a dat o senzatie destul de paradoxala asupra sensului cuvantului ideal care baleiaza intre limitele efemerului si eternului. Ce ramane oare in mintea celui care afla ca un om si-a dus visul pana la capat si a mers pe o sarma intinsa intre doua dintre cele mai inalte cladiri ale lumii? Multi ar spune un nebun, altii ar spune un artist, important este ca ei sa constientizeze ca trebuie sa faci tot ce iti sta in putinta sa iti duci la indeplinire o dorinta, n-ai decat sa faci din ea un Sfant Graal daca asta te multumeste.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu