Ieri, inainte de o portie buna de 8 ore laborante mi-am permis un moment de respiro in sala surprinzator de plina pentru ora pranzului a Studio-ului si m-am decis sa ma abandonez timp de 2 ore infuziei de...stil. Cu ce se deosebeste acest bildungsfilm de atatea altele? Pai prin mai nimic. O avem pe Gabrielle alias Coco cea orfana care trece prin viata cam ca toata lumea, face sacrificii, compromisuri, sufera, iubeste, traieste si creeaza.Audrey Tautou este destul de convingatoare insa filmul nu este ajutat prea mult de replici, acestea parand in multe locuri nenaturale, iar per ansamblu povestea este destul de uniforma, dam peste cateva cadre destul de armonioase si feminine, simtindu-se astfel spiritul de observatie al unei regizoare, insa in rest o succesiune de "linii drepte" ca si stilul vestimentar inovat de creeatoarea de moda. Asteptam de ceva timp traspunerea pe pelicula a acestui subiect si mi-am imaginat ca exuberanta, inventivitatea, spontaneitatea eroinei sa se transmita mitotic si structurii filmului, nu s-a intamplat asa, insa filmul este tocmai bun de vazut cand nu esti prea pretentios si vrei sa deprinzi regulile nescrise impunerii unui stil.
de acord cu tine. e bine sa-l vezi si pe asta (sa-l bifezi, mai degraba, daca esti cinefil), macar din curiozitate :)
RăspundețiȘtergerete-am descoperit via the man upstairs :) ... felicitari ptr blog, o sa te adaug la "Poiana mea" sa vad ce (ne) mai scrii
RăspundețiȘtergere