Tocmai am inchis coperta unei carti pe care am "colectat-o" din Cora acum vreo cateva luni. Povestea este un amestec interesant (anacronic vorbind bineinteles) de atmosfera dogvileasca, la care se aduga ceva din misticismul eliadesc, o leaca de filosofie japoneza si cireasa de pe tort acel iz distopico-despotic al unor carti precum 1984 sau Minunata lume noua. Intr-un satuc uitat de la poalele unui munte unde oamenii sunt simpli, insa imbibati de taine si ritualuri mistice, isi face aparitia un tanar pe nume Marius care face pe micul dictator si care ajunge sa hipnotizeze practic o intreaga comunitate cu peroratiile sale ezoterico-misogine cum ca femeia este spiritul urbanismului, al lacomiei si cum ca ea ar trebui redata prin jertfa pamantului. Surprinzator este faptul ca reuseste sa-si transforme discursul absurd in realitate, jertfa are loc, satenii nu sunt zguduiti sau contorsionati de remuscari, convinsi fiind ca au trait un ritual in cinstea muntelui "vrajit" care in urma acestui sacrificiu va fi binevoitor cu ei si le vada da aurul mult ravnit ce zace in adancurile sale. Pe de alta parte cand un barbat cade rapus de furia muntelui intr-una dintre mine, comunitate traieste o adevarata tragedie. Toate aceste evenimente sunt privite prin ochii unui doctor care traieste de multa vreme retras in inima acestui satuc, un fugar scapat din cusca orasului care pare ca vede in paradoxalul Marius o extensie irealizabila a propriei personalitati.
Dupa atat amar de pagini veninos misogine trebuie sa ma tratez neaparat cu ceva marca Beauvoir.
fantastico-bestiala recenzia adi. mai tare decat cartea. de fapt, din cauza ta n-o s-o citesc. sa nu ma dezamageasca :P
RăspundețiȘtergerenormal ca glumeam. n-o citeam oricum. da tu tot scrii dragut :)
RăspundețiȘtergereMultumesc:P! Dar eu zic ca ar fi bine s-o citesti doar atunci cand ai chef de o carte misogina:))
RăspundețiȘtergereai talent, ce mai :P
RăspundețiȘtergereMersi frumos...
RăspundețiȘtergere