joi, 5 august 2010

Cherrybomb

Inspiraţia transpirată se cam întrevede prin ţesătura subţire şi văratică a peliculei de faţă croită de mânuţele a doi regizori ucenici (n-am înţeles de ce a fost nevoie de doi să înnoade un fir monocrom şi liniar). E cam greu să surprinzi păşind agale, afon, pe dalele unei galerii care găzduieşte un The Dreamers atârnând câş, un Trainspotting tronând în secţiunea suprarealism, un Needle Park în separeul clasicilor, un Candy impresionist sau piese de colecţie precum Requiem for a dream. Nu îţi rămâne decăt să te declari o reproducere cuminte, dar una care poate avea avantajul de a basoreliefa personajele, ceea ce nu-i de colea. Dacă Daniel Radcliffe şi-a făcut de cap nud pe scena teatrului londonez, a venit şi rândul lui Rupert Grint (prietenul la cataramă al lui Potter) să facă pe libertinul. Aşa că meritul filmului de faţă este acela de a-i da un brânci roşcatului şi de a ne arăta o latură interesantă şi îndrăzneaţă a haloului său actoricesc. Omuleţu' are clar potenţial, slavă domnului că a ieşit de sub vraja lui J.K.Rowling.
P.S: nu-i chiar aşa afon :P

Un comentariu:

  1. nu stiu ce sa spun. nu am fost impresionat de nici un actor din seria Harry Potter, dar poate fiecare merita sa demonstreze ce poate in alte filme.

    RăspundețiȘtergere