marți, 15 noiembrie 2011

The Twilight Saga: Breaking Dawn: Part 1

 E poate cel mai atipic, cel mai lăfăit, mai lin curgător, mai slo mo gâlgâitor exponent al săgii, asta datorită faptului că ultima picătură de hemoglobină a fost simetric proporționată, helixată astfel încât sa iasă un ban grămadă din două părti, să se mai prelungească preludiul preludiului îndelungatei întâlniri cu un bampir. Ca-ntr-un sipet mioritic se adună laolaltă și moartea și nuntirea și facerea, amalgamate însă cam fără de continuitate stilistică, sângerânde, suferinde de o discordanță uluitoare. Există scene concepute special pentru fani (defilări de pectorali, de săruturi spasmodice, de blugi și desuuri), scene cu încadraturi chiar bune, scene boho bibilite și scene gore neglijente, toate concatenate afon. Conflictul e cu mult mai ferfenițit decât în restul celorlalte părți, e patetic-verbal, redundant semantic, penibil axiomatic, iar atunci când el devine action vivid este consumat rapid pe fondul unei intrigi comode, moraliste, mistice (și nu, nu se exclud terminologic), subjugate cumva unei sorginți tribal-amerindiene (totemul, legătura om-animal). 


Există totuși un conflict ideologic la nivelul relațiilor dintre personaje, avem substratul tradițional teenage american drama (adolescenta însărcinată, cuplul iresponsabil, masculul depășit de situație) care intră în conflict cu mai postmodernul și mai superficialul threesome bizar, aici ceva mai pregnant în ciudățenia lui. Interesantă este însă capacitatea umoristică a filmului, conținutul său involuntar umoristic este lichid, maleabil, receptorul devine un receptacul al acestei lichidități și-i folosește consistența după bunul plac, altfel spus cam orice scenă din Twilight poate fi ușor transformată în butadă la propria-i persoană. Spre deosebire de restul părților însă, având în vedere faptul că are loc o schimbare de status social și genetic, se instalează forțat un oarecare soi de maturizare la nivel de epic, de vizual, cât și la nivelul jocului actoricesc, lucru motivat și de o regie ceva mai experimentată decât precedentele, Bill Condon fiind regizorul unor filme ca Dreamgirls sau Kinsey. Cu tot backgroundul regizoral, cu toată pârghia patetic-matură, Twilight rămâne un film-vârcolac linșat de propriile victime, oferindu-le punga anuală de sânge proaspăt...reciclat. Din nou coloana sonoră simbiotică narativului (prin versificație) surclasează multe părți ale filmului.   

12 comentarii:

  1. Cred ca cel mai usor as descrie filmul asa: un blow-job perfect pentru fanii cărților, team edward, team jacob, etc. :)

    RăspundețiȘtergere
  2. da, eu-s mai...preludica, ce vrei :))

    RăspundețiȘtergere
  3. Sa inteleg ca l-ai vazut deja?Vreau si eu!!!Nu am de gand sa merg in perioada urmatoare tocmai din cauza turmei de fani isterici... deci und eil gasesc si eu :D

    RăspundețiȘtergere
  4. da, domne, l-am vazut :p ma stii tu pe mine ca scriu in necunostinta de cauza? :))
    am fost la avanpremiera pentru presa so...

    RăspundețiȘtergere
  5. Knocked up by a vampire - cu Pattinson si Stewart, pare un titlu mai inspirat deacat Breaking Dawn :)

    RăspundețiȘtergere
  6. mey, imbortosarea e amuzanta, insa momentul nasterii e cat se poate de gore si de ilogic in desfasurarea lui :D

    RăspundețiȘtergere
  7. Sa stii ca de mult n-am mai citit o recenzie de film asa nostima. Practic ceea ce faci tu filmului astuia nu se compara cu o disectie in care tii in mana bisturiu si departator de coaste ci cu socializarea la maimute. Adica o paducheala/puriceala urecheala draguta in care fiecare bucata de blana este analizata iar la sfarsit maimutica este pupata in bot trasa de coada si trimisa la joaca.

    RăspundețiȘtergere
  8. cu mențiunea darwinistă că maimuțica în cauză e de fapt un vârcolac, să știi că eu n-am pupat pe nimeni cu sau fără blană, am trimis numa o bezea de la distanță calculată stoechiometric și notată cu creta pe podeaua laboratorului de disecție :))

    RăspundețiȘtergere
  9. Maturizare la nivel epic :))? Adino ai beut cumva tru blood :p? De(saga) asta s-a golit de orice substanta epica de la un film la celalalt. Nivelul de ineptii din Zori de Zi depaseste cam tot ce-am vazut in filmele anterioare. Si asta doar pentru ca n-au avut suficient material epic ca sa umple un film de 2 ore. Ceea ce spui tu e probabil valabil in carte, in mod clar ceva mai matura si mai explicita date fiind temele abordate.. filmul in schimb s-a straduit sa tina ratingul minor ca sa rupa la box office diluand mult din forta mesajului de care vorbesti... Oricat de ingaduitor as fi nu pot accepta ca intr-o lume reala niste indragostiti ca cei doi ar juca sah in luna de miere in loc sa se f**a-n draci. Scuza-mi obscenitatea :). filmele astea cocheteaza cu sexualitatea de 4 ani de zile, pedaland pe ideea unei galaterii de moda veche care nu-i doar neverosimila dar chiar ilara in contextul actual.

    RăspundețiȘtergere
  10. bre Richie bre, tu ești ca sectanții ăia, scoți din context, zisei așa: un oarecare soi de maturizare la nivel de epic, de vizual, cât și la nivelul jocului actoricesc și rămân la părerea mea, se văd niște skilluri la nivel de mizanscenă and so on :P inepția aia mie imi pare a fi amuzantă, nah asta e :D n-ai înțeles, aia jucau șah ca substit pentru sex, stimularea minții și nu a libidoului (care tot în vecinătatea ei e, mă rog) e un cover pentru că știi și tu sexu' cu un vampir nu-i tocmai o treabă ușoară și nici prea...soft :D

    RăspundețiȘtergere