Se afișează postările cu eticheta guest post. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta guest post. Afișați toate postările

luni, 6 august 2012

Muzica și filmul


Muzica de film cuprinde două componente: musical și coloană sonoră. Musicalul este o formă de teatru care îmbină muzica, dialoguri cântate și dans. Coloana sonoră poate exprima sau trebuie, anumite momente ale filmului, diferite stări sufletești ale personajelor sau poate intensifica acțiunea, atmosfera filmului.
Coloana sonora este o componentă importantă și indispensabilă a filmului,  necesită muncă și creativitate pentru a alege muzica potrivită scenelor, filmului ca întreg și pentru a fi in armonie cu el. La majoritatea filmelor, în special a celor comerciale și de consum, coloana sonoră constituie primul contact cu filmul sau produsul. Înainte de aparație fie se lansează un album cu coloana sonoră sau chiar se scoate un single ce este promovat pe toate canalele media disponibile, venind la pachet cu un videoclip care de asemenea conține secvențe din film. 


De fapt este o strategie de marketing pentru a promova și mai mult filmul și pentru a ne intoxica cu el precum o bombă de gaz aruncată parcă dintr-un bombardier  asupra lumii, astfel  încat unii îl vor viziona inconștient, voit. Totodată este și o modalitate de a mai stoarce bani de pe urma lui, deorece în timpul vizionării poți fi frapat și încântat de muzică, iar după să vrei să asculți și acasă coloana sonoră. Așa ca te duci frumos la magazin și achiziționezi CD-ul (asta nu prea fiind valabil la noi, românii preferând magazinul virtual și gratuit). Dintre regizorii care au întotdeauna coloana sonora foarte bine aleasă se află Quentin Tarantino (filmele lui având o coloană sonoră excepțională, recomand toate filmele acestuia), Charlie Chaplin, Woody Allen, Peter Jackson (în special LOTR), Ridley Scott, Danny Boyle, Guy Ritchie, Wong Kar Wai și lista poate continua.

Musicalul a suferit transformari de-alungul timpului, dacă în perioada interbelică, la începutul talkies-urilor și în perioada postbelică era adresat unui public matur, acum se adresează majoritar unui public minor (itar). Dansul în ploaie din Step up 3D nu transmite același feeling și mesaj ca cel din Singin’ in the rain. Astăzi musicalul e din ce în ce mai rar întalnit, dar își găsește salvarea în animații unde e cel mai prezent. Musicalul se diferențiaza cultural si geografic, la Bollywood musicalul este genul dominant, devenind un ritual cinematografic. Iar în Europa aproape că nu există, pe când în Statele Unite este infantilizat, bazându-se doar pe coregrafii și vizual, neglijând șirul logic al poveștii, fiind caracterizat de superficialitate.


Muzica și filmul merg mână în mână, îmbinând două arte la un loc formând ceva frumos ca iubirea, comparația se justifică deorece perechea discutată este ca o relație de iubire, se completează una pe alta formând un întreg plin de sentimente. 

Un articol scris de Bogdan's Blog, proaspăt intrat în blogosferă, Buticul îi urează bun venit :)

                                                                                                                                            

miercuri, 16 noiembrie 2011

Guest Post: Requiem for a Dream

A mea soră, elevă în clasa a 11-a, s-a procopsit cu o notă de 10 la disciplina sociologie, pare-mi-se, ca urmare a celor scrise mai jos: 

Pornind de la analizarea documentelor sociale explicați evolutia adolescentului in societate.

"Pornind de la un film pe care l-am urmarit acum ceva timp, care evidenția evoluția adolescentului înconjurat de nenumarate tentații, dar si dominat de instabilitate emoțională, pot spune ca este un adevărat strigăt de trezire epentru toți tinerii instabili. “Recviem pentru un vis” face ca după sfârsit să te gândesti de două ori înainte de orice acțiune pe care vrei sa o faci. Personajul din film, un tânăr care a crescut fără tată și doar alături de mama sa obsedată de propria-i greutate, a ales sa evadeze din inchisoarea sa interioară cu ajutorul drogurilor.


După ce a încercat o dată a fost prins în lanțurile dependenței de droguri și cum asta nu era de ajuns i-a influențat si pe cei din jur: pe prietena sa. În final ajunge ca pentru droguri sa îi insufle prietenei sale ideea ca ar trebui sa se prostitueze pentru a face rost de bani. Cei doi ajung să se despartă desigur, așa cum și în viața reală s-ar fi întâmplat. Tânărul se trezește într-o zi într-un spital fara o mână, aceasta fiindu-i amputată din cauza ranilor produse la vene. Finalul filmului evidentiază clar inconștienta tinerilor din zilele noastre, faptul că ești înconjurat de oameni care te provoacă si te influențează, iar pe lângă asta mai poți fi și instabil emoțional  fără părinți capabili să te crească. Toate acestea din urmă sunt componentele din care rezultă inconștiența cu care tinerii se lasă influențați, neavând propria lor personalitate se lasa dusi de val doar pentru a fi mai tari sau mai stridenți în societate, din pacate într-un mod neplăcut."